După experiența minunată numită Sibiu 2007, așteptăm cu nerăbdare să scriem încă o poveste de succes. Orașul câștigător va primi în centrul său o întreagă lume și va avea vizibilitate la nivel internațional, pentru că va derula proiecte culturale cu alte state membre UE, cu țări candidate, cu potențiali candidați la UE, dar și cu state terțe, care nu fac parte din Uniunea Europeană” – a declarat Ioan Vulpescu, Ministrul Culturii, dând startul campaniei de candidaturi pentru statutul de „Capitală Europeană a Culturii” pentru anul 2021, în România.

Evenimentul, care a constat într-o sesiune de informare cu privire la calendarul și condițiile candidaturii, a avut loc luni, 16 februarie 2015, la Biblioteca Națională a României.

La această sesiune de informare privind competiția, deschisă, se știe, tuturor orașelor din România au fost prezenți, alături de Ministrul Culturii, Ioan Vulpescu, Sylvain Pasqua, responsabil de acțiunea Capitale Europene ale Culturii, în cadrul Direcției Generale Educație, Audiovizual, Cultură, de la Comisia Europeană, Iulia Deutsch - Șef adjunct al Reprezentanței Comisiei Europene în România, dar și primarii și consilierii locali din orașele interesate, Nadia Tunsu, directorul Direcţiei de Relaţii Internaţionale şi Afaceri Europene din cadrul Ministerului Culturii.

Ministrul Culturii a pornit de la cuvintele lui Jean Monnet, părintele spiritual al actualei Uniuni Europene, care spunea că „Dacă Europa ar trebui reconstruită, aș începe cu domeniul cultural și nu cu economia”, adăugând că „politicul sau economicul constituie, în mai mare măsură decât cultura, domeniile asupra cărora se exercită efortul de concertare europeană”. Totodată, Ioan Vulpescu a adăugat că, de fapt, „domeniul cultural este printre primele domenii lăsate în măsura cea mai mare la latitudinea statelor membre, chiar dacă între acestea există diferențe considerabile de nivel de dezvoltare și standard de viață, deci și de finanțare a culturii. Acest lucru nu reprezintă o discriminare a culturii și nici o contrazicere a convingerii fondatorilor UE, dimpotrivă, în domeniul cultural politicile au fost mai puțin concertate, din convingerea că, în cultură, e mai puțin nevoie de intervenție de la Bruxelles, cultura fiind domeniul în care unitatea spriritului european este cea mai evidentă”.

Mă aflu în situația, deopotrivă ingrată și de invidiat, de a fi Ministru al Culturii în momentul în care mai multe orașe puternice din România concurează pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Știu, ca om de cultură, în primul rând, că toate orașele românești candidate merită să fie Capitale Culturale Europene” – a adăugat Ioan Vulpescu. 

Sylvain Pasqua, responsabil de acțiunea Capitale Europene ale Culturii în cadrul Comisiei Europene, a declarat că „România nu va avea pentru prima dată un oraș - Capitală Europeană a Culturii, deoarece, în 2007, orașul Sibiu a fost Capitală Culturală Europeană, dar trebuie spus că, față de momentul din 2007, regulile s-au schimbat. În aprilie 2014, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au adoptat o nouă Decizie – 445/2014. În contextul acestei decizii, Ministerul Culturii a publicat, în decembrie 2014, două texte – Apelul pentru candidaturi și Regulamentul de procedură. Un alt document important este Ghidul pentru pregătirea candidaturilor. Pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, dimensiunea orașului nu este importantă – putem avea printre candidați și orașe mai mici, care pot alătura și regiunile limitrofe – zone ce pot depăși granița națională, putând fi asociat și un stat care nu trebuie să fie neapărat stat membru UE”. 

Data limită de depunere a dosarelor de candidatură este 10 octombrie 2015. Va urma perioada de jurizare, în cadrul a două întâlniri: cea de preselecție (noiembrie-decembrie 2015) și cea de selecție finală (septembrie 2016). Juriul va fi format din zece experți europeni, numiți de instituțiile europene, după cum urmează: trei de către Parlamentul European, trei de către Consiliul Uniunii Europene, trei de către Comisia Europeană. Un membru va fi selectat de Comitetul Regiunilor.

Conceptul „Capitală Culturală Europeană” împlinește, anul acesta 30 de ani de la prima acțiune. În anul 1985, Atena a fost primul oraș desemnat Capitală Europeană. Orașul câștigător din România va împărți titlul, în 2021, cu un oraș din Grecia, dar și cu un oraș câștigător din țările candidate și potențialii candidați la UE (Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Macedonia, Islanda, Muntenegru, Serbia). Țările cu vocație europeană, cum ar fi Republica Moldova, ar putea de asemenea să desemneze un oraș asociat acțiunii. 

Prezentări

Imagini de la eveniment